Instituțiile se schimbă, limbajul oficial este înlocuit, iar frontierele politice se redesenează. Totuși, fricile, reflexele, rețelele de influență și felul în care oamenii se raportează la putere pot supraviețui mult timp.
De aceea, studiez comunismul nu doar ca epocă istorică, ci și ca experiență ale cărei efecte continuă să modeleze lumea contemporană.
Putere, societate și control
Unul dintre principalele mele domenii de cercetare este funcționarea statului sovietic.
Mă interesează felul în care puterea a intervenit în viața oamenilor, a reorganizat instituțiile, a controlat informația și a transformat frica într-un instrument de guvernare.
Documentele de arhivă arată nu doar ce decidea statul, ci și cum reacționau oamenii: prin adaptare, tăcere, compromis, rezistență sau încercarea de a supraviețui.
Intelectualitatea sub regimul sovietic
O direcție distinctă a cercetărilor mele este politica statului sovietic față de intelectualitate.
Intelectualii au fost supravegheați, controlați, marginalizați sau transformați în instrumente ale legitimării oficiale. Unii au colaborat, alții au încercat să păstreze spații de autonomie, iar alții au plătit pentru refuzul de a se conforma.
Mă interesează această zonă de tensiune dintre creație și obediență, dintre adevăr și cenzură, dintre responsabilitatea intelectualului și presiunea regimului.
Foametea din anii 1946–1947
Foametea reprezintă una dintre temele centrale ale activității mele.
Nu o cercetez doar ca tragedie demografică, ci ca rezultat al unor decizii politice, economice și administrative care au transformat lipsa hranei într-o catastrofă socială.
În spatele cifrelor se află familii destrămate, copii rămași fără părinți, comunități slăbite și strategii disperate de supraviețuire.
Mă interesează și felul în care această experiență a fost ascunsă, minimalizată sau eliminată din memoria publică.
Deportări și represiune
Deportările și represiunile sovietice arată cum un stat poate transforma oameni obișnuiți în „dușmani” printr-o simplă etichetă administrativă.
Cercetez mecanismele prin care au fost selectate victimele, limbajul folosit pentru justificarea represiunii și consecințele asupra familiilor și comunităților.
Un document poate conține doar câteva rânduri, dar în spatele lui se poate afla un destin distrus.
Războiul Federației Ruse împotriva Republicii Moldova din 1992
Un loc important în cercetările mele îl ocupă războiul Federației Ruse împotriva Republicii Moldova din 1992.
Mă interesează cauzele conflictului, implicarea politică și militară a Federației Ruse, experiența combatanților și a populației civile, consecințele teritoriale și politice și felul în care memoria războiului a fost construită după 1992.
Acest război nu aparține doar trecutului. Efectele sale continuă să influențeze securitatea Republicii Moldova, politica internă și raporturile dintre Chișinău, Tiraspol și Moscova.
Propagandă, memorie și influență
Propaganda nu funcționează doar prin minciuni. Ea selectează adevăruri, exploatează frici și oferă explicații simple pentru probleme complicate.
Studiez felul în care propaganda sovietică a construit imaginea dușmanului și a controlat percepția publică, dar și continuitatea acestor tehnici în spațiul post-sovietic.
Mă interesează în special modul în care Federația Rusă folosește memoria comunismului, identitatea, religia, nostalgia și frica de război pentru a influența opiniile publice și deciziile politice.
Europa de Est după comunism
O parte importantă a cercetărilor mele privește relația dintre trecutul comunist și crizele politice contemporane.
Încerc să înțeleg:
- de ce integrarea europeană nu produce automat încredere;
- de ce societățile care au cunoscut dictatura pot deveni receptive la lideri autoritari;
- de ce memoria suveranității pierdute poate fi folosită împotriva instituțiilor democratice;
- de ce nostalgia, frica și nevoia de demnitate devin resurse politice;
- de ce influența Federației Ruse rămâne prezentă în unele societăți care au ieșit din comunism.
Războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei
Războiul împotriva Ucrainei a readus în Europa experiențe despre care se credea că aparțin trecutului: ocupație, deportare, distrugere, propagandă și contestarea dreptului unui stat de a exista.
Cercetez consecințele războiului asupra securității Europei de Est, asupra Republicii Moldova și României, dar și asupra relațiilor dintre oameni.
Mă interesează în special felul în care războiul modifică raporturile dintre ruși și ucraineni, memoria comună, identitatea și percepția asupra Rusiei.
Sursele cercetării
Cercetările mele se bazează în primul rând pe documente de arhivă, dar și pe mărturii, interviuri, presă, surse oficiale, date statistice, sondaje și literatura de specialitate.
Documentul rămâne punctul de plecare. El permite verificarea afirmațiilor, reconstituirea mecanismelor puterii și recuperarea vocilor pe care regimurile au încercat să le reducă la tăcere.
Pentru mine, cercetarea istorică nu înseamnă doar stabilirea faptelor. Înseamnă și înțelegerea modului în care trecutul continuă să influențeze alegerile, fricile și conflictele prezentului.